Feb 14 2013

Prima dragoste de gadget-uri

Dragostea de gadget a venit odata cu dragostea pentru noutate, din dorinta de a personaliza mereu stari si senzatii si poate din mandria de a fi unica. Gadget-ul pentru mine inseamna imagine, iar imaginea inseamna mai mult decat o mie de cuvinte asa cum au afirmat clasicii, incepe prin a fi un moft si se dezvolta devenind un stil de viata

Prima dragoste de un gadget a venit odata cu prima mea bicicleta, Pegas ca toate cele din generatia mea, gadget cu care la acea vreme faceam furori. Era o explozie de culoare si personalitate…definea un stil de copila ce tindea spre o adolescenta rebela. Daca o vreme am considerat oamenii “incarcati” detehnologii inovative fitosi usor usor m-am incadrat in clasa lor si am realizat ca aceste lucrusoare mici si interesante numite gadget-uri fac parte din personalitatea fiecaruia si ii definesc ca indivizi urbani.

Nu pot vorbi despre dragostea prima de gadget-uri ci doar de iubirea fata de ele. Le folosesc zilnic, sunt constienta ca si ele se folosesc de mine si de noi impatimitii pentru a evolua, dar ma fac sa fiu diferita, sa-mi petrec timpul si sa ma distrez cu ele intr-un mod util, cred eu. De ce? Pentru ca mereu ne pun mintea la contributie, oricat ar parea de diferite.

Imi plac gadget-urile si le urmaresc mereu…intre noi fie vorba mai ceva decat prietenii de pe Facebook…ma fac sa mi le doresc si sa ma minunez deseori de frumusetea si ingeniozitatea lor.

Imi place sa le fac cadou, dar mai ales sa le primesc intr-un cuvand le iubesc…

Acest articol face parte din concursul Prima Dragoste de gadget-uri organizat de Evolio.


Ian 6 2013

de-as fi timp…

De-as fi timp…mi-as incetini pasii

si as urca toate panzele de paianjan

as ajunge la Dumnezeu

si l-as ruga sa ma faca furnica…

 

As vrea sa am pasii marunti…

Sa ma bucur in tihna de culorile zilelor ce trec

si pe care le vad tot mai putin…

Sa merg usor …tip til prin lume

sa vad tot

si sa nu schimb nimic…

 

De-as fi timp as vrea sa merg pe varfuri

sa trec fara zgomot prin vietile celor pe care-i iubesc

sa nu-i deranjez cu trancanitul tocurilor mele

sa ramana doar bucuria ca i-am vizitat candva…

 

De-as fi timp mi-as numara pasii

sa le tin socoteala mereu

sa i pedepsesc grav pe aceia care

ma parasesc si evadeaza nefiresc…


Aug 17 2012

Despre pasiuni

JOI, 31 MARTIE 2011

Despre pasiuni !

Spunea cineva odat? c? pasiunile pe care le reful?m se ntorc mpotriva noastr?,la felca ?i sentimentele ce de attea ori nu ne dau pace, ne critic? ra?iunea prin manifest?rile lor de copile needucate, prin mi?c?rile lor zgomotoase ce produc atta durere ?i disconfort, prin ecourile ce ne bruiaz? t?cerea etern? a ideilor.
Sunt convins? c? mul?i dintre noi pot s? fac? multe, pot s? spun? nimicuri interesante, pot s? se iubeasc? platonic cu vorbele, pot…?i se limiteaz? n comformismul cotidian, se adapteaz? normelor, unde-i rebeliunea tinere?ii? Unde-i zvcnirea sngelui, aorta parc? ne e n?epenit? n trup, inima parc? e doar o pies? de mobilier n aceast? camer? ce ne ?ine loc de corp, neuronul se plimb? boem prin mansard? f?r? s? mai vrea s? oboseasc? alergnd, nu mai fuge dup? nou, dup? geniu, dup? iluzii ?i fantezii, nu mai vrea s? mai prind? orizontul…hai s? mai credem c?-l putem atinge…
Hai s? lu?m cu to?ii cei care nc? mai credem n PUTEREA IDEII o coal? de hrtie, hai s? mai sacrific?m ni?te arbori pentru a ne mzgli n ziua de azi sau n eternitate poezia f?r? vers, povestea cu rime, sfr?iturile ?i nceputurile istoriei noastre, s? amintim de azi celor de mine, s? aducem de ieri amintirile trecute prin sita ceasornicarului propriu, s? ne frngem cu to?ii ntr-un tot f?r? imagini, s? empatiz?m pentru pasiune ?i ntru ea…
Am crezut mereu cu puterea celei ce nu crede n aproape nimic n puterea cuvintelor, n capacitatea lor de a mai schimba ceva, am pus pasiune n ele, am pus lacrimi, am pus sare, valuri de mare, aer de munte, iarba de prim?var?, raza de soare ?i apus, lun? plin? ?i nop?i prea ntunecate, am c?utat s? m? scufund printre cuvinte ?i s? mi le fac scar? c?tre cer, le-am ales pe ele ntotdeauna, am ales din ele ideea, fantezia, demonul ?i nu ngerul, durerea ?i nu extazul…m-au p?lmuit ?i mi-au r?pit somnul…
Hai s?-i d?m cuvntului aurul, diamantele ?i platina chiar dac? am fost ?i ieri ?i azi sclavii LUI ?i mine ne vom tr la fel cum am f?cut-o un infinit de trecut, noi ?i al?ii aproape fanatic.


Aug 15 2012

Nu am nevoie…

Nu am nevoie de nimic ?i am nevoie de tot,aud cum t?cerea e prea mult, n-am for?? s? strig dup? ajutor, mi-am pierdut r?zboaiele nainte de a le ncepe, solda?ii m-au p?r?sit nainte s? m? salveze.

Nu am nevoie de nimeni, am nevoie doar de to?i, simt cum pr?pastia e din ce n ce mai mare, nu am nici o mn? care s?-mi opreasc? c?derea, nu am nici o palm? care s?-mi acopere ochii ca s? nu mai v?d atrac?ia abisului, nu am nici un pisc care s? m? fac? s? iubesc n?l?imile.

Nu am nevoie de mine ?i sunt singura care a r?mas, v?d cum oglinzile se pr?bu?esc, frumuse?ea e doar am?gire, str?lucirile ochilor piere n soarele ce se sparge n frumuse?ea zmbetului s?u, nop?ile au devenit lipsite de sens iar zilele prilej de tortur?.

Nu am nevoie de lumin?, vreau s? m? nv?luie ntunericul, s? m? nveleasc? cu smoala lui, s? simt str?lucirea lan?urilor, s? aud b?taia z?brelelor, s?-mi v?rs lacrimile pe cheile cu care mi-am ncuiat sufletul, s?-mi adulmec co?marurile, s?-mi cople?esc sudoarea cu tremur, s? cad n genunchi la margine de pat ?i s? m? rog la idoli, s? nu mai simt lumina ce-mi spulber? visele ?i m? face un nimeni.

Nu am nevoie de vise…de am?gire ?i de noroi colorat…nu am nevoie de iubire, iubirea-mi prelunge?te agonia ?i-mi lumineaz? potecile ntunecate, am nevoie doar de felinare, un soare a?a puternic m? orbe?te prea mult. Nu am nevoie de cuvinte spuse pe note, de poezii scrise de unii ?i recitate de netalenta?i, nu vreau ncuraj?ri n versuri…

Nu am nevoie de timp, de trecut sau de viitor de o via?? ce nu se apropie nici m?car aproximativ de normal…

Nu am nevoie de b?rba?i ce-mi vneaz? trupul ?i privirile pasionale…

Nu am nevoie de femei ce se hr?nesc din puterea, ideile ?i spiritul meu

Nu am nevoie de mine…cea care se plimb? cu ve?minte grele prin umbrele propriilor ei capcane, cea ce se tr??te ?i se neac? n izvorul lacrimilor sale…cea ce se joac? cu rolurile ?i cu versurile, acea copil? pe care to?i o cred femeie…nu am nevoie…


Iul 31 2012

Tablou de ploaie

Culorile tabloului meu de ploaie

sunt nude, dezbr?cate ?i nchise n noroaie,

verdele ursuz este inundat n iarba ngr?m?dit? de p?mntul ud…

negrul moale, face baloane – vibreaz? zgomotos sub ape,

albul cenu?iu cuprinde cerul n a sa mbr??isare mare

aripi de demoni ntuneca?i fumeg? n paloarea de gri a zdrobitorului orizont,

iar petrolul d? o nuan?? de prea plin p?durii mele de vinil.

Virgule ?i puncte de nervos tu? negru n stoluri se tot plimb?

prin a maronului meu ochi.

Cerul ?i mparte cu p?mntul lacrimile

oamenii mpart cu Dumnezeu p?catele…

Culoarea de gol inund? pnza mea de in

Cade aur de lumin? peste ea ?i ro?ul soarelui de ieri r?sare,

Apune ?i-un luceaf?r mult prea pal,

obosit de-a cerurilor veghe…

Am ?i culori pastel n jocul ?st de ploaie

Dar nu le vezi dect u?or…

amestecate-ntr-o cromatic? primar?

 

Am un tablou de ploaie sub lampa mea de sear?

Vibreaz? o culoare de fir de ploaie ce se zdrobe?te n c?dere

E inocen?a mea pictat? n in pe-o plan?? mare

Ce este timpul vitejesc n care des m? zbat

 

Am un tablou de ploaie, curg culori de ro?u sngeriu

M? taie ploaia ?i m? doare cnd cerul sufer? tacit

c?ci nainte s? fiu om am fost o ploaie…

?-acum am hot?rt s? m? pictez.

 


Iul 30 2012

Vnd!

Vnd culmile pentru abisuri

vnd cea?a ?i-mi cump?r adieri de brazi

vnd tot aurul din sclipirile demonilor

pentru lacrimile statuilor oarbe

 

Vnd vntul vinei ?i vina o vnd viperei viclene

Vnd v?duva neagr? ca sa-mi visez vina f?r? p?cate

Vnd v?rcolaci soarelui ?i-mi cump?r o lun? bntuit? de raze

Vnd a?tept?ri timpului ?i-mi cump?r o clepsidr?

ca s?-mi vnd destr?marea n fire tot mai mici de nisip

ca s?-mi cnd n versuri bataia sacadat? a timpului ce curge peste primul bob de nisip

ce am fost inainte de a m? vinde…eu…

 

Vnd litere ?i c?r?i mu?cate de curiozit??ile celei de ieri

Vnd dor la kilogram ?i lacrimi la bucat?

Vnd capitalism din ?ara n care negrul de sub unghie legifereaz?

Vnd pielea iritat? de atingerile celor de pe lng? ?i din jur

Vnd gnduri, am o ton? cine o vrea?

 

M? vnd azi ieftin

sunt la promo?ie!

n loc de mine v? dau o personalitate

?i jum?tatea mea!

 

vnd c?r?mizile blocului ?i etajul 6

mi vnd visele sau le dau la schimb

mi vnd palmele pentru a-mi citi destinul

voi, cei care nu ave?i a?a ceva!

 

Vnd mndria ?i desenul siluetei mele pe asfalt

mi vnd umbrele ?i himerele

lumina de pe chip, chinul din orbite…

Vnd tot ce am ?i ce a? mai putea avea …

Doar ca s?-mi cump?r idealul, visul ?i o lun? doar a mea!


Iul 30 2012

In loc de…

n loc de cuvinte am spasme,

E de otrav? miezul de noapte

mi curge prin vine ap?,

iar ceasul vreme n-are s? bat?…

 

E atta t?cere aici la mine,

Url? lupii p?catele eterne

Z?brelele-mi fac r?ni ?i vreau libertate,

Nimicul din mine s? adorm? n tain?.

 

n loc de iubire am demoni,

n loc de s?rut, tremur

n loc de vise, ntuneric

O via?? imperfect? cutremur.

 

?i atta durere mi plnge pe pleoape,

S?rutul ce-a fost l nghit printre ape,

Nu mai am lacrimi, nici pentru mine

N-am nimic de dat…sunt pustie.

 

E o noapte att de rece ?i fierbinte,

Atingerea lunii sub nori st? cuminte

necul m?rii nu-mi mai ia povara,

n c?derea-mi de pe piscuri r?mne ocara

 

Am zmbete, n oglinzi mult prea sparte,

Fericiri n pe?teri uitate,

Am atta g?l?gie n suflet,

?i atta dram? n urlet.

 

mi cade universul la picioare,

M? calc? p?mntul ?i doare.

A?tern nop?i ?i lacrimi pe hrtie,

Pentru “eu”, ce n-a fost sa fie…


Dec 21 2011

am uitat

Am uitat s? m? mai bucur de mirosul de brad cu arome de z?pad?…

Am uitat de decorul copil?riei mele, cel cu beteal? mult? ?i palid?, din hrtie creponat?, pus? asortat n c?m?ru?a cu soba mereu fierbinte, cu rola mereu ncins? de un cozonac sau o pine proasp?t?…

Am uitat cntecele pe care le fredonam f?r? voce, pove?tile din pove?ti spuse la gura plitei de bunicul acela ce-?i ?ine nepo?ica cea curioas? n poale ?i-i spune mereu acelea?i istorii care o las? cu gura c?scat?…am uitat de ntreb?rile naive ?i simple care derutau…si la care exista mereu un r?spuns frumos.

Am uitat de bunica…cea care mereu m? ap?ra de b??ul de deasupra plitei ce st?tea ca un monstru amenin??tor cu 7 capete ce era mereu gata s? m? duc? n lumea durerii…era inamicul pe care l-am nvins aproape de fiecare dat? f?cnd acroba?ii prin acea mic? nc?pere cu pere?i verzi ?i ?oale de cordele, unde mi-am nceput drumul…am uitat aproape de tot acel spa?iu intim n care-mi doream mereu s? fiu mare…?i att de rar mi doresc s?-mi amintesc..

 

Am uitat de z?pada ce mi se p?rea n acea vreme att de gustoas?…am uitat cum scormoneam n ea ca s?-i g?sesc albul…

Am uitat s? mai zmbesc frumos ?i s? vorbesc ss-it, s? m? rog seara ?i s? m? minunez la frumuse?ea globurilor pu?ine dar colorate, s? cer tuturor care vor s? m? cucereasc? o ciocolat? Kiss, s? alerg dup? fluturi vara ?i s? m? dau cu sania pn?-mi ardeau obrajii iarna…am uitat…

a?a de r?u mi pare c? mirosul de brad nu mai e acela?i…sau pentru c? nu mi-l mai amintesc, c? globurile sunt prea colorate ?i nu-mi mai spun nimic, c? Mo? Cr?ciun nu mai e un simbol, c? au nceput s? se r?reasc? darurile de sub brad, c? am uitat s? fiu copil…

am uitat…ct timp a trecut de cnd mi aminteam?


Sep 29 2011

Singur

mintea-mi erect? vars? pe meleagurile imagina?iei mii de creaturi de cear?

singure

stau la taifasuri n iadul pove?tilor cu doi draci, filosofeaz?

singuri

aud cum curge-n cascada trecerii din ieri in azi ?i de mine-n acum o s?pt?mn?

singur ?t??i

se pierd muze n b?t?i de aripi ce-?i caut? toamna – b?t?i de muze pierde var?

singure

inutil caut sunetul pa?ilor n noaptea ce casc? adormit? – sunetul pa?ilor nu se aude

e singur

simt cum se tope?te-n cea?ca p?rerilor de r?u cafelele trezirilor trzii

?i cum ?i frnge degetele, regretul

a?tern cu gheara zgrieturi de prea trziu

?i prea devremele e prea departe

cnt cu mi?c?ri de gnd ascuns

o melodie f?r? voce

e singur gndul ?i cuprins

de-a singur?t??ii arz?toare patimi

 

mintea-mi erect? vars? pe hrtii de piatr? lovituri

ce-s singure printre figuri de cear?

adun istorii ?i le trec

la pagina pove?tilor de sear?

 

?i singur suflul sinelui stingher

stinge strig?tul de sear?

singur?t??i se sting stupid

sub a singur?t??ii rece ghear?.


Sep 16 2011

Privesc…

Privesc spre zare cu teama celui ce prive?te spre sicriul propriei existen?e, cu un ochi ce nu ?tie ce s? caute, cu o privire amestecat?, cu o dorin?? de a imortaliza momentele n care-mi surde privirea.

Privesc n gol de fapt, zarea mi-e nimicul, ?i totul. M? a?tept s? g?sesc acolo r?spunsuri cutreiernd n lini?te cu pa?i greoi prin drumurile ce le str?bate mintea n c?utarea unei certitudini…


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X